Nu imi doream sa se intample asa ceva.Parca totul s.a prabusit in jurul meu,desi e mai bine ca niciodata,parca nimic nu s.a schimbat.
Ba da.E diferit.
M.a distrus.Si fizic,si psihic.As vrea sa mor,sa las totul balta.Dar totusi,am pentru ce sa continui.Lucruri si persoane care ma ajuta sa uit,sa trec peste.Sa merg inainte.
E greu.Mai ales cand doar prietenii stiu despre asta.Nu familia.Nici macar mama nu a aflat.A crezut ca e doar o pasa proasta."Bad romance",ca sa o citez.
Nu e asta.E genul de fapt care te lasa marcat pe viata.Nu am cum sa uit,mai ales cand trec pe langa acel loc [pe care incerc sa.l evit] sau pe langa acea persoana.
Nu l.am mai vazut de atunci.Si nici nu vreau.Sunt unii care stiu,care au aflat de la el,si care au vrut sa faca acelasi lucru,sa sfarseasca ceea ce prietenul lor nu a terminat.
Pe "ei" i.am mai vazut de cateva ori.Si de fiecare data simteam ca lesin.
Am totusi noroc.Nu eram singura.Eram cu prietenii.Dupa ce mi s.a intamplat,asta conteaza:prietenii adevarati,care nu ma lasa la greu.Cei care au aflat.De la mine.
Cu ei imi petrec timpul.Nu i.as lasa balta niciodata.
Si stiu ca nici ei pe mine.
Va iubesc.gravv <3.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu